La una dintre intrebarile-clişeu (acel pre-interviu) care iţi sunt adresate dacă vrei să-ţi postezi CV-ul pe site-urile de joburi, întrebarea de baraj: „Ce te motivează să fi performant?” am răspuns, acum aproape 1 an: „un stil de management care mi se potriveşte”. Era un răspuns clişeu la o întrebare idioată, cum mi se par toate de genul asta (unde te vezi peste 5 ani?, care este jobul tău ideal? etc.) Dar aveam perfectă dreptate.
Un stil de management, al managerului direct, care să corespundă tipului de personalitate a angajatului, face diferenţa între a munci din constrângere sau din convingere. Cred că fiecare cunoaşte situaţii (personale sau ale apropiaţilor) în care, chiar dacă o persoană avea calificarea, experienţa şi aptitudinile necesare pentru un job, performanţele obţinute au fost foarte slabe, tocmai pentru că managerul direct avea un stil de a conduce care nu se potrivea personalităţii angajatului. Fie că managerul a fost de tip X (autocrat, autoritar, mereu cu „bâta pe tine”) şi angajatul este de tip Y (mai libertin, mai independent), fie invers, stilul, sau mai bine zis tipul de manager, şi-a pus amprenta asupra performanţei. Daca tipul de manager nu este acelaşi cu tipul de angajat (fie ambii X, fie ambii Y), eficienţa lasă de dorit.
În cariera mea de până acum am ocupat multe poziţii, am fost angajator sau angajat, am avut manager direct, „supervisor” dar am lucrat şi ca „independent”. Au fost ativităţi/joburi care mi-au adus venituri mari dar nu mi-au adus satisfacţii şi altele care mi-au adus mai mult satisfacţii non-financiare.
Azi o iau din nou de la început. Am renunţat la un job foarte bun, mai ales în vremuri de criză. Am facut acest lucru tocmai pentru a avea, din nou, un şef simpatic, cel mai simpatic din câţi ar putea exista: pe mine însumi. Cu el o să mă înţeleg perfect, o să fie tipul de manager adaptat personalităţii mele şi sunt convins că, împreună, o să facem performanţă.
Unora le este teamă să ia decizii radicale, se complac într-o viaţă în care îşi doresc altceva, îţi doresc mai mult, dar nu fac nimic pentru a obţine acel lucru. Eu vreau, ca şi până acum, şi de acum înainte, în oricare moment al vieţii mele, să pot privi în spate cu capul sus şi să spun:
Mihaiko's Blog 
Felicitari Mihai.Sunt intr-u totul de acord.”A munci din constrângere sau din convingere”,depinde de personalitatea si maturitatea angajatului,dar si de stilul de conducere al managerului.Imi plac valorile dupa care de ghidezi.
Iti doresc sa reusesti. Iti doresc ca viata , societatea, familia sa iti permita sa o iei de la inceput de fiecare data cand ceva nu iti convine, nu te motiveaza sau nu se ridica la nivelul asteptarilor tale. Acum mai ai timp sa cauti ce nu gasesti: „Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin
chiar de ating pamantul pe-aproape cu genunchii” dar sper sa mai avem ocazia sa „filozofam” si cand vei trece in urmatoarea etapa din viata si iti vei da seama ca „viata e facuta din mici compromisuri”
Ma bucur ca lupti pentru ceea ce crezi. Din pacate nu multi fac asta, poate inca nu si-au dat seama ca pot sau se complac in rutina.
Un nou inceput se arata mereu promitator. Iti doresc sa si fie asa.
Multa bafta!
Iti doresc sa te bucuri de o cariera profesionala plina de opportunitati, cu multe provocari si realizari.
Fiecare job are provocarile/ responsabilitatile lui, acorda fiecaruia posibilitatea de a-si pune in practica abilitatile si capabilitatile, de a creste si a se dezvolta si nu in ultimul rind de a experimenta diverse situatii. Tineretea este un atuu incontestabil impreuna cu dorinta de realizare a obiectivelor propuse. O cale spre o cariera bazata pe cunoastere, ambitii, provocari, depasirea situatiilor critice si descoperirea de noi valente.
Iti doresc sa fii un bun conducator, ( cel ideal este un mit ) motivat, sa ai incredere in colaboratori , sa te bucuri de un colectiv omogen, in armonie cu valorile tale.
Nu ezita sa ne vizitezi atunci cand timpul iti permite.